Note din Joi

 

Glume

Diriga: 
– Gigel, trebuie neapărat să-ţi îndrepţi notele la matematică!
– Am încercat, doamnă! Din trei, am făcut opt. Dar din doi…?!

Clientul către ospătar: 
– Nu-mi plac surprizele, aşa că vă zic de acum: am numai 50 de lei la mine. Ce-mi recomandaţi? 
Ospatarul:
– Un alt restaurant.

Charlie Chaplin a fost întrebat:
– După experienţa dumneavoastră de o viaţă, care femei sunt cele mai fidele? Cele blonde, cele brune sau cele roşcate?
– Cele cărunte!

Profesorul:
— De unde vin cărbunii, Bulă?
— Din Popescu!
— Cum din Popescu, nătărăule ?!
— Păi, aşa mi-a şoptit el: din mine… din mine…

O profesoară a cerut elevilor să spună o povestire cu morală. Bulă povesteşte:
– Tatăl meu mi-a povestit despre matuşa Ana… Matuşa Ana era inginer de aviaţie în război, iar avionul ei a fost lovit. A trebuit să aterizeze forţat pe teritoriul inamic şi tot ce avea la ea era o sticlă de pălincă, o puşcă şi o sabie.
– Continuă, spuse profesoara intrigată.
– Matuşa Ana a baut toată pălinca pentru a se pregăti… apoi a aterizat în mijlocul a 100 de soldaţi inamici. Ea a omorat 70 dintre ei cu mitraliera până s-au terminat gloanţele. Apoi a mai omorât 20 cu sabia până s-a tocit lama. Pe ultimii 10 i-a omorât cu mâinile goale.
– Dumnezeule mare, spuse profesoara îngrozită, şi care ţi-a zis tatăl tău că este morala?
– Stai departe de matuşa Ana când e beată!

Clientul: 
– Ce fel de restaurant e asta? Ciorbă nu mai este, felul doi nu mai este, desert nu mai este…aduceţi-mi haina, vă rog! 
Chelnerul: 
-Este un restaurant cu specific românesc: nici haina nu mai este!

Să ştii, ospătar, că în localul vostru mă simt ca acasă.
 – Vă place atât de mult la noi? 
– Da’ de unde! Nici acolo, ca şi aici, nu mă bagă nimeni în seamă! 

O ardeleancă ii spune prietenei sale:
– De când m-a parasit Ionel toată ziua bea si stă prin baruri. Uite ce s-a ales de viaţa lui!?!?
– Da. Si mie mi se pare că se bucură cam mult!

Un avocat era bucuros că fiul său terminase avocatura şi astfel putea să-i calce pe urme. Trece ceva timp şi avocatul cel tânăr preia cazurile tatălui său, acesta ieşind la pensie. Într-o zi, vine bucuros acasă şi îi zice tatălui:
– Tată, ştii cazul ăla care n-ai putut tu să-l rezolvi în 25 de ani?
– Da, fiule!
– L-am rezolvat, simplu, într-o săptămână!
– Foarte bine, fiule, dar să nu uiţi că acel caz te-a ţinut pe tine la şcoală, la liceu, la facultate şi mai rămânea şi de-o vacanţă.

Note din Joi - Simona Prilogan

 

 

 

 

 

Advertisements