Am privit timid universul

Am privit timid universul-
Era trist desenat  pe-un descânt
Cu umbre adânci lăcrimând peste vânt
Și ploi înnoptate din hăuri curgând.

 

Am privit timid universul-
Un foc de dorințe în straniu veșmânt,
O doină  ce tainic plângea prin cuvânt
Cu ochii de veghe răsfrânți peste gând.

 

Am privit timid universul-
O lume pitită-ntre zile și ploi
Cătând întâlnirea cu timpul de-apoi
În valsul speranței dansând pașii goi.

 

M-a privit curios universul-
Eram doar un fulg rătăcit printr-un gând
Cu multe-ntrebari după mine trăgând
Prin geana dorinței visând la cuvânt.

 

E noapte adâncă și sper într-un gând
Luceferi să-mi fie lumină și-apoi
Să-mi simt universul prin pașii mei moi
În dansul frenetic al sinelui cânt.

@Simona Prilogan – August, 2017

 

Water-Shimmer-72dpi
Sursa foto: Google Imagini

 

 

Advertisements