Arlena

Păpuşa dansează cu gândul departe,
În paşii de vals împleteşte visarea,
Şi sudul, şi nordul, şi cerul, şi marea
În minte cu sârg şi le-aduce aproape.
Privirea trădează ce sufletu-ascunde
De parcă renaşte din alt timp şi scena.
Precum e umblarea pe-a apelor unde
Aşa e plecarea ce stă s-o inunde
Cu dorul vrăjit pe micuţa Arlena.
***
 
 
Iar dansul devine mister pentru tine
Ce stai şi priveşti, dar tot mai departe
Te cheamă un glas şi nu ştii prea bine
Ce taină ascunde, ce gând te străbate.
Dar mica păpuşă pluteşte-n visare,
Alături te prinde în pasu-i vrăjit.
De parcă şi sufletul ţi l-a ochit
Te duce cu ea într-un cald infinit
Unde visul devine reală-ntamplare.
***
 
 
Ea seară de seară rămâne cu scena,
Cu dansul, cu vraja purtării pe ape,
Iar tu doar privind-o trăieşti mai aproape
De tâmpla iubirii, sub zborul de şoapte.
Şi n-ai cum s-o uiţi pe micuţa Arlena.
***

***

Advertisements